Vizita Misiunii Fondului Monetar Internațional

Vizita Misiunii Fondului Monetar Internațional

În Moldova a sosit misiunea Fondului Monetar Internațional, cu care Chișinăul urmează să negocieze noul program de colaborare, sau Memorandumul de asistență financiară. Însă începutul acestei vizite deja a fost marcat de o situație bizară, ce presupune o evoluție surprinzătoare a situației.

Визит Миссии МВФ начался с курьеза: возможно все

Anul acesta, în Moldova se creează o tradiție nu chiar pozitivă: în ajunul vizitei misiunii FMI, înalți demnitari de stat își dau demisia. Ne rămîne doar să ghicim motivele, luînd în considerare consecințele.

În vara aceasta, cu cîteva zile înaintea vizitei experților Fondului, și-a dat demisia premierul Chiril Gaburici, fapt ce a servit drept un semnal pentru Misiune – specialiștii FMI au refuzat să vină în țara noastră. Fondul negociază cu Guvernul și, dacă Cabinetul de Miniștri demisionează, atunci nu are cu cine purta negocieri.

De data aceasta, guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și adjunctul său, Marin Moloșag, și-au anunțat demisia. Ce-i drept, ei au făcut-o în ajunul vizitei, dar tocmai în momentul cînd experții FMI deja urcaseră la bordul avionului spre Chișinău. Doar nu trebuiau să returneze avionul din cauza demisiei lui Drăguțanu.

Încheierea carierei „forever”

Însăși vestea despre plecarea lui Dorin Drăguțanu din funcția de guvernator al Băncii Naționale a căzut ca un trăsnet. În pofida numeroaselor cerințe de demisie, atît din partea politicienilor, cît și din partea societății civile, puțini s-au așteptat la o asemenea evoluție a situației. Asta deoarece circumstanțele și cerințele nu se deosebeau cu nimic de cele de acum jumătate de an, spre exemplu. Același haos pe piața valutară, căderea bruscă a leului, structura netransparentă a acționarilor băncilor, criza în sistemul bancar, nici un progres în ancheta privind „furtul secolului”.

Însă, potrivit lui Drăguțanu, promovat de liberali, „ultima picătură” au fost declarațiile „nechibzuite” și „indicațiile prin intermediul presei” ale premierului Valeriu Streleț, care a fost înaintat din partea Partidului Liberal Democrat. „Este inadmisibil ca premierul să dea indicații privind menținerea cursului”, s-a revoltat Drăguțanu.

De asemenea, șeful BNM i-a acuzat pe politicieni că ei nu doresc anchetarea „cazului BEM și a celei de-a doua etape de anchetă a companiei Kroll”. Totodată, el i-a făcut reproșuri conducerii liberal-democrate a Ministerului Finanțelor și a reprezentanților ei în Consiliul de administrație, care au deținut pînă în august 2013 controlul asupra Băncii de Economii. „Furturile la bancă au avut loc și pînă în 2009, și după 2009”, a spus el.

Potrivit lui Drăguțanu, Banca Națională în tot acest răstimp „a făcut totul corect, acțiunile ei au fost corecte”. El a declarat că pleacă cu capul sus, dar a promis că de acum încolo va fi „mult mai vorbăreț”.

Ex-premierul Ion Sturza consideră că „îngerul păzitor al lui Drăguțanu este Vladimir Plahotniuc”. Ultimul deja de trei ani încearcă deschis „să-l scoată din joc” pe Vladimir Filat și, pentru a-și atinge scopul, recurge la diferite acțiuni. Nu este exclus că plecarea lui Drăguțanu și acuzațiile lui la adresa liberal-democraților fac parte din același scenariu.

Deși puțini cred în nevinovăția lui Filat. Cu atît mai mult cu cît în presă au apărut în repetate rînduri materiale potrivit cărora de creditele de la Banca de Economii au beneficiat companiile afiliate lui Filat.

Referitor la Drăguțanu, Sturza este convins că „cariera lui s-a încheiat forever (pentru totdeauna)”. „El poate cere maximum o funcție de spalator de blide la un club din capitala”, a spus Sturza despre Drăguțanu.

În opinia lui Sturza, întreaga vină pentru situația din sectorul bancar o poartă Drăguțanu. „El vedea cum plecau banii și el avea 1001 de metode de a evita acest lucru. Moldova s-a transformat într-o spălătorie internațională de bani”, a spus Ion Sturza. Potrivit lui, această demisie a fost planificată, iar Drăguțanu a avut în ultimul timp un comportament „dezgustător”.

Totodată, și specialiștii intervievați de NOI.md sînt de acord că plecarea lui Drăguțanu a fost planificată și „coordonată la nivel înalt, în anumite cabinete”. Deși unii dintre ei nu au exclus că „Parlamentul ar putea respinge demisia sau se vor găsi alte metode pentru ca el să rămînă în funcție”.

„Unor persoane le convine instabilitatea și ei trag de timp, inclusiv cu semnarea memorandumului cu FMI. Cineva cîștigă foarte bine în această situație”, a declarat pentru NOI.md unul dintre specialiști. În special, potrivit lui, cîștigă bine „unele persoane” la cursul valutar.

Însă, deocamdată, demisia lui Drăguțanu nu a provocat schimbări majore pe piața valutară. Specialiștii au o explicație: „Atît piața valutară, cît și cea financiară sînt foarte volatile la turbulențele politice. Ele reacționează repede la diferite demisii. Însă e puțin probabil că vom avea fluctuații semnificative. Dacă în locul lui Drăguțanu ar fi fost o altă persoană, atunci această demisie ar fi putut avea consecințe majore. Cred că demisia nu va avea consecințe. Deprecierea leului deja a devenit un fenomen obișnuit”, a declarat pentru NOI.md directorul adjunct al Centrului de Studii Strategice și Reforme, doctorul în economie Elena Gorelova.

Alți specialiști consideră că demisia a fost planificată în legătură cu faptul că „Drăguțanu și-a făcut datoria și poate să plece”. A mai rămas adoptarea deciziei de lichidare și gata: „lucrul murdar a fost făcut”.

Misiune imposibilă?

Totuși, demisia nu va putea soluționa problemele acumulate în sectorul bancar. Și acest lucru îl recunoaște spicherul Andrian Candu. „Pentru aceasta este nevoie de reforma întregului sistem”, a spus el. Însă, dacă ținem cont de acțiunile politicienilor moldoveni, ei nu vor acest lucru.

Or, demisia lui Drăguțanu pune la îndoială însăși posibilitatea de negociere a noului program de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, a cărui misiune a început astăzi. În condițiile crizei din Moldova sînt necesari nu doar banii Fondului pentru suplinirea rezervelor valutare, dar și mijloacele altor donatori financiari pentru susținerea bugetului, care au fost înghețate, și fără un nou Memorandum cu Fondul nu vor fi acordate.

În principiu, această istorie – cu declarații sterile privind semnarea unui nou memorandum – se întinde deja doi ani, din primăvara anului 2013. Anume atunci, în aprilie 2013, s-a încheiat programul anterior de trei ani al FMI în Moldova, care prevedea un sprijin financiar de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (DST) sau aproximativ 570 de milioane de dolari. Însă ultima tranșă de asistență (circa $80 milioane) în cadrul acestui program Moldova nu l-a mai primit, deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile asumate. Autoritățile moldovene atunci au declarat neoficial că nu au nevoie de acești bani.

Unul dintre principalele obstacole pentru desfășurarea negocierilor și semnarea memorandumului este proiectul bugetului pentru 2015 și 2015. Deocamdată, nici în bugetul anului curent, nici în proiectul bugetului pentru anul viitor nu au fost incluse cheltuielile pentru susținerea băncilor problematice. Iar acestea constituie circa 15 miliarde de lei. Or, nu mai are rost să vorbim despre restituirea lor de către bănci. Dacă aceste cheltuieli vor fi incluse în buget, atunci deficitul bugetului, teoretic, s-ar putea majora considerabil, susțin experții. Iar aceasta nu face parte din recomandările FMI, ce propune menținerea deficitului bugetar la nivelul de 2-3%.

Conform recomandărilor FMI, cele trei bănci cu probleme urmează a fi lichidate. Decizia conceptuală a fost luată, însă, deocamdată, nu a fost luată o hotărîre oficială de către Banca Națională.

De asemenea, FMI insistă asupra unui șir de alte măsuri nepopulare. Spre exemplu, majorarea tarifelor la energia electrică cu cel puțin 40-50%. Promovarea reformei pensionare nepopulare și majorarea vîrstei de pensionare pentru femei. Mai sînt și alte măsuri, care pentru actualele autorități, în situația șubredă pentru ele, nu sînt avantajoase. De aceea, acestea vor continua „să bată capul” FMI-ului, neavînd intenții reale de a semna acest memorandum nefast.

Mai ales că președintele interimar al Partidului Social Democrat din România, Liviu Dragnea, a comunicat: „România este gata să-i ofere Moldovei 150 de milioane de euro pentru susținerea bugetului.” Este acesta un șantaj în ajunul negocierilor cu FMI sau intenții reale – timpul va arăta.

 

SURSA: NOI.MD

См. подробнее: http://politmoldova.com/vizita-misiunii-fondului-monetar-international.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

один × пять =