Afacerea de €150 de milioane sau cum Bucureștiul a ajutat Chișinăul să „neutralizeze” misiunea FMI

Afacerea de €150 de milioane sau cum Bucureștiul a ajutat Chișinăul să „neutralizeze” misiunea FMI

După trei ani, pe 22 septembrie 2015, guvernele Moldovei și României au desfășurat cea de-a doua ședință comună. De data aceasta, la Constanța.

Дело на €150 млн, или как Бухарест помог Кишиневу “нейтрализовать” миссию МВФ

Delegația moldovenească s-a întors de pe litoral cu „pescuit” bun. Colegii români au promis să aloce Chișinăului creditul solicitat de 150 de milioane de euro pentru susținerea bugetului, în condițiile sistării finanțării externe. O parte dintre aceste mijloace vor fi utilizate pentru implementarea unui șir de proiecte de infrastructură.

„Și autoritățile României, și cele ale Republicii Moldova se confruntă acum cu anumite controverse și probleme. Dar vreau să spun că atunci cînd veți avea nevoie de ajutor, îl veți putea găsi, în primul rînd, în România. La fel ca și la Bruxelles și Washington”, a declarat premierul român Victor Ponta la începutul ședinței.

Chișinăul a profitat de această oportunitate. Despre măsura în care a fost conștientă participarea Bucureștiului în combinația jucată de colegii din Moldova istoria tace. Dar în ultimele evenimente se observă o anumită înscenare, iar Bucureștiul nu a jucat ultimul rol.

Pe 16 septembrie, premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleț, anunță că Guvernul poartă negocieri cu România privind obținerea unui credit pentru susținerea bugetului, în condițiile sistării finanțării externe. El nu numește suma exactă a împrumutului, este prematur să fie numite cifrele, deoarece negocierile cu partea română continuă.

Luni, 21 septembrie, în cadrul ședinței Comitetului Executiv al Partidului Social Democrat din România (PSD), premierul Victor Ponta solicită de la colegi mandatul pentru oferirea Republicii Moldova a unui împrumut de 150 de milioane de euro pentru „plățile bugetare”. Și obține acordul, iar susținerea Parlamentului este garantată. Ședința Comitetului Executiv al PSD începe la 11.00, se încheie la 13.09. La 13.15, Victor Ponta face declarații pentru presă.

În acest timp, la Chișinău (13.00) începe conferința de presă a guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, în cadrul căreia șeful de la BMM anunță că el și prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloșag, își dau demisia.

Sensul general al declarațiilor guvernatorului Băncii Naționale poate fi exprimat prin fraza „nu sînt vinovată eu, el singur a venit”, însă cuvintele nu sînt esențiale. Este important timpul cînd au fost rostite. Declarația privind demisia conducerii BNM a fost făcută anume în momentul în care experții FMI, conduși de Ivanna Vladkova-Hollar, deja urcaseră la bordul avionului și luaseră calea aerului spre Chișinău.

Misiunea Fondului Monetar, care a sosit la Chișinău, avea mandatul de negociere cu partea moldovenească a noului memorandum de colaborare. Noul program de colaborare cu FMI era extrem de important pentru Chișinău – pentru deblocarea finanțării externe și obținerea mijloacelor pentru susținerea bugetului și suplinirea rezervelor valutare ale Băncii Naționale.

Dar pe de altă parte, coaliția de guvernămînt categoric nu era de acord cu condițiile principiale și dure ale Fondului Monetar, inclusiv în privința situației din sectorul bancar, precum și controlul minuțios al situației macroeconomice, al politici fiscale și monetare în schimbul unui nou credit.

Chișinăul a cerut ajutorul Bucureștiului. Și în momentul în care colegii români garantau alocarea creditului în valoare 150 de milioane de euro, 60 de milioane dintre care vor ajunge pînă la finele anului curent (deci, au fost asigurate resursele financiare), imediat a fost jucată o combinație-fulger de „neutralizare” a Misiunii FMI. Coincidență? Dubios.

Experții Fondului nu mai puteau renunța la vizita lor în Moldova, dar, totodată, au pierdut și mandatul de negociere a noului memorandum din cauza demisiei conducerii Băncii Naționale, care brusc s-a trezit.

România nu pierde nimic în această conjunctură. La briefingul susținut după ședința comună a guvernelor celor două țări, Victor Ponta a accentuat de cîteva ori (probabil, pentru presa română) că 150 de milioane de euro constituie un ajutor rambursabil. Creditul este acordat pe o perioadă de cinci ani, cu o dobîndă de 1,5%.

„Pînă la momentul cînd Republica Moldova va semna acordul financiar cu partenerii internațional, consider important ca noi să fim primii care acordăm un sprijin financiar în condiții avantajoase. Este datoria noastră. Noi primim credite de la partenerii internaționali cu asemenea dobîndă. Adică noi nici nu pierdem, nici nu cîștigăm în urma oferirii acestui ajutor. Pentru noi nu este o tranzacție comercială sau afacere, ci doar un ajutor oferit celui mai bun prieten”, a declarat premierul român.

Totuși, în privința faptului că Bucureștiul nu va cîștiga nimic, Victor Ponta putea să trișeze. În cadrul ședinței comune, părții moldovenești i-a fost transmisă o scrisoare oficială privind intenția companiei energetice din România „Transelectrica” și a operatorului național al sistemului de gazoducte din România „Transgaz” să participe la privatizarea unui șir de active energetice moldovenești.

Informația despre interesul energeticienilor români a apărut pentru prima dată la începutul anului curent. Se spunea că „Transelectrica” vrea să iasă pe piața Moldovei și să procure compania „Gas Natural Fenosa”.

În cadrul briefingului de la Constanța, Victor Ponta, a promovat activ potențialii cumpărători ai activelor energetice moldovenești. Ambele întreprinderi, spunea el, au fost restructurate, acțiunile lor sînt cotate la bursă, ele au mijloace pentru implementarea programelor investiționale în Republica Moldova. Iar cel mai promițător program investițional în Republica Moldova în viitorul apropiat este prelungirea gazoductului Iași-Ungheni pînă la Chișinău. Cine știe ce înțelegeri de după culise au fost atinse în schimbul creditului de 150 de milioane de euro.

Guvernele Moldovei și României au discutat la Constanța și soarta asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, promise de București încă în 2010. Acești bani trebuiau să ajungă în Moldova pe parcursul a patru ani, în patru tranșe de cîte 25 de milioane de euro. Și să fie utilizate pentru implementarea proiectelor de infrastructură, de reparație a drumurilor și de modernizare a școlilor de la sate. Însă Chișinăul nu a primit pînă în prezent nici jumătate din această sumă.

Potrivit lui Victor Ponta, partea română este gata să ofere 5 milioane de euro din ajutorul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, pentru reparația și construcția grădinițelor. Restul banilor vor fi distribuiți pentru proiecte concrete de infrastructură. Drept prioritare au fost anunțate proiectele de interconectare a rețelelor electrice, extinderea gazoductului Iași-Ungheni, construcția noilor poduri peste Prut.

Potrivit lui Valeriu Streleț, acest fapt va permite Moldovei să „renunțe la statutul de ostatic al sistemului învechit, să scape de dependența de vechiul sistem din Est și să asigure stabilitatea procesului de integrare în UE”.

Ce-i drept, la prima ședință comună a guvernelor Moldovei și României, care a avut loc la Iași în martie 2012, premierii celor două țări la fel au vorbit cu mult optimism despre interconectarea viitoare a sistemelor energetice ale Moldovei și României și despre faptul că Moldova va scăpa degrabă de dependența de „Gazprom”, și despre livrările alternative de resurse energetice.

În anul 2012, în cadrul ședinței de la Iași, părțile la fel au discutat proiectele de construcție a LEA de 400 kWt Suceava-Bălți și finalizarea lucrărilor de interconectare a liniei de 110 kWt Fălciu-Gotești, care trebuia să conecteze sistemul energetic al Republicii Moldova la rețelele europene ale operatorilor de transmisiune a energiei electrice ENTSO-E. Iar premierii Filat și Ungureanu au promis să ea în exploatare gazoductul Iași-Ungheni pînă la finele anului 2012.

Acum trei ani, la Iași, premierul României la fel spunea că investitorii români degrabă vor compensa șansele ratate în procesul de privatizare a proprietății de stat din Moldova. Iar Vladimir Filat afirma că asemenea evenimente ca ședințele comune ale guvernelor celor două țări vor deveni regulate.

„Am convenit să consolidăm instituțional acest tip de cooperare interguvernamentală și să desfășurăm cît mai des asemenea reuniuni comune”, iar acestea sînt deja declarațiile lui Valeriu Streleț în 2015. Premierul moldovean consideră că următoarea ședință a guvernelor ar putea avea loc la Chișinău, iar principalul subiect de pe ordinea de zi ar putea fi examinarea rezultatului realizării înțelegerilor convenite la Constanța.

Drept răspuns, Victor Ponta i-a urat colegului său moldovean să ajungă să activeze în funcţia de premier pînă la următoarea ședință comună a guvernelor.

„Sînteți al patrulea premier cu care colaborez. Am lucrat foarte bine și cu domnul Filat, și cu domnul Gaburici, am lucrat excepțional de bine cu domnul Iurie Leancă. Cred că trebuie să faceți reforme, aveți un drum lung și greu, dar cred că e nevoie de stabilitate. În acest moment, instabilitatea de la Chișinău va aduce doar bucurie la Moscova, nu în altă parte”, a declarat premierul român în cadrul briefingului. Se pare că presupusa „bucurie a Moscovei” este unul dintre motivele pentru care Bucureștiul a decis să ajute Chișinăul cu bani.

 

SURSA: NOI.MD

См. подробнее: http://politmoldova.com/afacerea-de-e150-de-milioane-sau-cum-bucurestiul-a-ajutat-chisinaul-sa-neutralizeze-misiunea-fmi.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

три × один =