PROTESTELE DIN PMAN NU VOR INFLUENŢA CURSUL LEULUI MOLDOVENESC

PROTESTELE DIN PMAN NU VOR INFLUENŢA CURSUL LEULUI MOLDOVENESC

Directorul executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, Galina Şelari, a comentat pentru „INFOTAG” conţinutul negocierilor cu Misiunea FMI, soarta leului şi rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

„INFOTAG”: Prim-ministrul Valeriu Streleţ admite că o dată cu înrăutăţirea situaţiei socio-economice şi politice din ţară leul moldovenesc ar putea din nou pierde poziţii, însă nici scenariul unei posibile izolări complete a RM nu presupune asemenea cădere a cursului valutei naţionale.

Galina Şelari: Starea de lucruri demonstrează că indicii situaţiei economice şi situaţia de pe piaţa valutară la noi în ţară „nu se prea leagă”.

Leul a căzut în primul trimestru, unul bun, pe neaşteptate… Ulterior situaţia economiei ţării doar s-a agravat, dar, totodată, leul s-a fortificat, la fel pe neaşteptate. Apropo, despre proteste: toată săptămâna curentă poziţiile leului se fortificau continuu. Sunt convinsă că protestele nu pot provoca prognoza cursului de schimb prezentată de Prim-ministru.

„I”: Ce ar putea provoca o asemenea depreciere a valutei naţionale?

G.Ş.: Trebuie să se ia o decizie: de a impulsiona o dată în plus leul…

„I”: Asemenea declaraţii au drept scop un efect psihologic sau sunt un indicator pentru piaţa financiară?

G.Ş.: Am putea presupune că asemenea reacţie a Premierului este un fel de a obliga oponenţii să accepte un compromis. Miră faptul că la asemenea prognoză pesimistă a cursului au reacţionat toţi, cu excepţia BNM.

Căderea leului presupune scumpirea importului, respectiv, noi presiuni asupra preţurilor, iar aceasta deja ţine de competenţa băncii.

„I”: Se ştie că FMI nu oferă bani pentru sprijinirea bugetului, pentru investiţii, ci doar pentru suplinirea rezervelor valutare ale statului, pentru a fi asigurat volumul de import pentru 3-4 luni. În opinia dumneavoastră, ce sumă va solicita Guvernul de la FMI în cadrul noului Program de cooperare?

G.Ş.: În prezent rezervele valutare ale BNM sunt suficiente pentru a asigura un volum al importului de circa cinci luni. Astfel, problema constă nu în volumul finanţării, ci în existenţa programului şi executarea acestuia conform agendei stabilite.

„I”: Cât de mare este riscul că Misiunea FMI va considera că actualul Guvern, cu care urmează să semneze Memorandumul, este lipsit de „sprijin politic”?

G.Ş.: În primul rând. FMI niciodată nu semnează Memorandumul. Memorandumul reprezintă un document care precizează obligaţiunile statului (Guvernului şi BNM), care urmează a fi realizate în termenii stabiliţi.

În al doilea rând. O condiţie necesar, dar insuficientă, pentru vizita Misiunii este stabilitatea macroeconomică şi politică din ţară. Dacă FMI va considera că asemenea stabilitate lipseşte vizita Misiunii poate fi amânată.

„I”: Ce poate deveni piatră de poticnire pentru Guvern în cadrul negocierilor cu Misiunea FMI?

G.Ş.: Atitudinea incorectă a Guvernului şi BNM faţă de recomandările anterioare ale experţilor misiunii. De exemplu, în aprilie 2014 (!) într-un comunicat de presă cu privire la rezultatele vizitei Misiunii se menţiona că „BNM trebuie să se abțină de la orice tratament regulatoriu care ar favoriza careva bancă, iar Guvernul trebuie să se abțină de la oferirea băncilor comerciale a accesului privilegiat la depozite suplimentare ale sectorului public”. Însă practica „accesului privilegiat” s-a menţinut încă un an.

„I”: Principalii negociatori cu Misiunea vor fi Guvernul, BNM, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor. Care, dintre aceste patru instituţii, va întâmpina cele mai multe dificultăţi din cauza problemelor pentru care FMI cere soluţii?

G.Ş.: Partenerul principal al FMI este Banca Naţională. Pentru noi negocierile cu FMI niciodată nu au fost simple, nici actualele nu sunt o excepţie. Dificil le va fi tuturor participanţilor: cerinţele FMI întotdeauna sunt interconectate, problemele sunt examinate la pachet. Însă, în ultimii ani Moldova duce lipsă anume de asemenea complexitate în abordare, de interconectare a tuturor tipurilor de politici, de coordonare a acţiunilor.

„I”: Ar putea noul program cu FMI conţine momente, pe care Guvernul apriori nu le va putea realiza?

G.Ş.: Repet, Memorandumul şi programul sunt un set de obligaţiuni ale Guvernului şi BNM faţă de FMI. Tradiţional, acordurile cu FMI sunt însoţite de monitorizare strictă conform indicilor şi termenilor stabiliţi. Negociatorii noştri nu pot/nu trebuie să-şi asume obligaţiuni irealizabile.

„I”: Documentul dat poate fi comparat cu un program anticriză, care, în primul rând, trebuie să reducă bugetul pentru 2015?

G.Ş.: Cred că programul anticriză şi optimizarea cheltuielilor bugetare nu sunt sinonime. Programul pentru depăşirea crizei trebuie să vină cu măsuri care vor contribui la revigorarea economiei, revenirea la executarea deplină de către stat a obligaţiunilor faţă de cetăţeni.

Reducerea cheltuielilor bugetare este o măsură impusă, legată de insuficienţa veniturilor. Problema constă nu doar în suspendarea sprijinului extern al bugetului, dar şi în faptul că nu ne-am învăţat să fim independenţi. Şi pe viitorul apropiat nu văd perspective pentru îmbunătăţirea situaţiei.

„I”: Experţii admit că Misiunea va avea întrebări faţă de cât de real este bugetul pentru 2015, obligând autorităţile să revadă sumele indicate în document.

G.Ş.: Am impresia că experţii aveau dubii faţă de şansele de a executa bugetul pentru 2015 la capitolul venituri, respectiv cheltuieli, încă de la etapa discutării proiectului documentului. Posibil acesta este motivul din care pentru prima dată în istoria republicii legea bugetului a fost adoptată de Guvern, nu de Parlament.

„I”: Este real de a avea un proiect coordonat al Memorandumului cu FMI până pe 10 octombrie, după cum afirmă Guvernul?

G.Ş.: Să prognozezi termenii de finisare a negocierilor, în condiţiile în care nici nu au început, nu duce la nimic bun.

„I”: Care este probabilitatea că Consiliul de directori va reuşi să aprobe proiectul noului Program până la sfârşitul anului curent?

G.Ş.: Dacă vom reuşi să „ajungem” pe ordinea de zi a ultimei şedinţe din anul curent a Consiliului directorilor FMI, posibil acesta va lua o decizie pozitivă.

„I”: Este real în acest caz ca Guvernul să primească prima tranşă a creditului deja în anul curent?

G.Ş.: Chiar de am avea cel mai optimist scenariu, FMI va începe finanţarea doar în 2016.

„I”: Cât de curând, după semnarea Memorandumului cu FMI, alte instituţii financiare, de exemplu Banca Mondială, precum şi donatorii externi ai RM, având în vedere procesul birocratic complex, vor relua finanţarea ţării?

G.Ş.: Volumul, scopurile şi orarul de acordare a resurselor pentru sprijinirea bugetului RM nu au fost coordonate. Procesul a fost suspendat până la restabilirea relaţiilor cu FMI. Ne-a rămas să convingem partenerii de dezvoltare că respectăm din nou regulile de joc. În acest sens FMI are rolul de garant că obligaţiunile Guvernului şi BNM, precizate în Memorandum, vor fi respectate. Decizia de a ne da crezare imediat după semnare sau după prima Misiune de monitorizare a FMI, de exemplu, aparţine partenerilor.

„I”: În bugetul pentru 2015 sunt planificate $45 mil. din partea Băncii Mondiale şi 41 mil. de euro din partea Uniunii Europene. Este real ca aceşti bani să fie transferaţi în bugetul pentru 2015?

G.Ş.: Totul depinde de decizia donatorilor.

„I”: Prognoza dumneavoastră privind negocierilor cu Misiunea FMI este una optimistă sau pesimistă?

G.Ş.: Memorandumul trebuie semnat! Aşteptările vor depinde de cum Guvernul şi BNM îşi vor onora obligaţiunile.

См. подробнее: http://politmoldova.com/protestele-din-pman-nu-vor-influenta-cursul-leului-moldovenesc.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

2 × 5 =