Vizita procurorului român ca instrument de influență asupra participanților la acțiunile de protest

Vizita procurorului român ca instrument de influență asupra participanților la acțiunile de protest

Idea de a aduce un procuror străin la conducerea Procuraturii Generale a RM, deocamdată, nu s-a soldat cu succes. Însă autoritățile nu au renunțat la intenția de a implica specialiști de peste hotare în activitatea sistemului de drept.

Misiunea procurorului din România Mariana Alexandru, care a sosit recent la Chișinău, a generat reacții controversate. În opinia experților, ea nu va putea influența indicatorii luptei anticorupție, deoarece nu dispune de competențele necesare.

Totodată, vizita ei este calificată drept un instrument de influență asupra societății care protestează împotriva oligarhilor, care cere reforme, demisia procurorului general și lupta împotriva corupției „ca în România”. Cu cine va lupta însă procuratura sub această conducere externă – rămîne o întrebare deschisă.

În căutarea părților slabe

Timp de cîteva zile de aflare în Moldova, Mariana Alexandru a reușit să aibă întrevederi cu conducerea Procuraturii Generale, a Centrului Național Anticorupție (CNA) și a Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Totodată, ea a discutat cu angajații de rînd, s-a interesat despre mersul anchetei unor dosare penale de rezonanță.

Surse din cadrul Procuraturii Generale a RM au comunicat pentru RM că, săptămîna viitoare, procurorul român va continua să se familiarizeze cu materialele examinate, iar ulterior va oferi concluzii și recomandări.

Sarcina ei este de a depista părțile slabe în activitatea structurilor anticorupție, să vină cu propuneri privind modificarea legislației și optimizarea activității instituțiilor specializate. Mariana Alexandru le va oferi consultații colegilor săi moldoveni timp de 25 de zile lucrătoare.

Reprezentanța sistemului de drept din România este creditate de către structurile europene. Activitatea ei este remunerată din contul proiectului UE de asistență tehnică pentru Moldova în cadrul reformei generale a sistemului judecătoresc. În cadrul acestui proiect în țara noastră deja a fost vizitată de mulți specialiști europeni.

„Expertul va efectua consultări tehnice și va oferi o încheiere juridică pe marginea dosarelor penale, la solicitarea conducerii organelor de drept, comentează surse din cadrul Procuraturii Generale. Ea nu se va implica în anchete, dar va pregăti recomandări – atît generale, cît și în cazuri concrete. Despre toate problemele depistate ea va informa conducerea organelor de drept”.

Procuror cu reputație controversată

Mariana Alexandru este fostul procuror al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care din anul trecut este la pensie. În țara vecină ea este cunoscută printr-un șir de dosare anticorupție de rezonanță. În special, este vorba despre dosarul senatorului român Cătălin Voicu, ex-ministrul tineretului și sportului Monica Iacob Ridzi, fostul premier și lider al Partidului Social Democrat Adrian Năstase. Ea a mai instrumentat dosarul în care figura și deputatul Elena Udrea.

Totodată, datorită presei române Marian Alexandru are o reputație controversată în țara vecină. În adresa ei au fost lansate nenumărate bănuieli privind tergiversarea neîntemeiată a dosarelor anticorupție, ce necesitau verificarea neîtîrziată a acuzațiilor. Unele dosare de rezonanță s-au prăfuit pe rafturi pînă cînd nu au fost emise declarații privind finalizarea lor.

Experților români le-a părut dubioasă și graba cu care Mariana Alexandru a fost pensionată. Pentru toate formalitățile a fost nevoie de doar 3 zile. Procurorul în vîrstă de 53 de ani a solicitat ieșirea la pensie înainte de termen în toiul anchetei dosarelor de rezonanță, pe care DNA s-a obligat public să le finalizeze în termene restrînse. Cu referință la diferite surse, presa română a scris că drept motiv al plecării neașteptate a ei a servit ancheta internă, rezultatele căreia erau nefavorabile pentru procuror.

Este calificat diferit și rolul Direcției Naționale Anticorupție din România. Pe de o parte, sînt evidente succesele acesteia în comparație cu cele ale colegilor moldoveni: 90% din acuzații, care au fost aduși în fața instanței în baza materialelor acestei instituții, au fost condamnați. În 2014, au fost condamnate 1138 de persoane, printre care 24 de primari, 5 deputați, 2 ex-miniștri și ex-premierul Adrian Năstase.

Pe de altă parte, luptătorii cu corupția sînt acuzați deseori de încălcarea principiului prezumpției nevinovăției, de intentarea dosarelor în baza denunțurilor, de subiectivism și urmărire penală cu conotație politică. Un șir de experți consideră că DNA îndeplinește sarcina de curățire a domeniului politic românesc pentru înlăturarea politicienilor de stînga și a oamenilor de afaceri, care au propriile viziuni asupra intereselor politice ale statului.

Problema demisiei nu este examinată

Idea de a invita un procuror din România cu acreditare europeană aparține Partidului Democrat, care în prezent promovează un proiect de lege privind reforma organelor procuraturii. Spicherul Andrian Candu a anunțat reformarea procuraturii și lupta împotriva corupției drept o prioritate a sesiunii de toamnă-iarnă a organului legislativ.

În cadrul conferinței de presă de săptămîna trecută, spicherul a anunțat despre sosirea în Moldova a unui procuror străini, făcînd legătura dintre aceasta misiuni și decepția cetățenilor față de situația din sistemul judecătoresc. Potrivit lui, procurorul din României va contribui la revizuirea unui șir de dosare de rezonanță.

Candu, de asemenea, a dat de înțeles că pînă la finalizarea acestei misiuni tema demisiei primelor persoane din sistemul judecătoresc nu va fi pe agenda zilei: „Putem să vorbim mult despre demisia la nivelul conducerii, dar dacă nu schimbăm sistemul, atunci nu există nicio șansă”.

„Umilirea tuturor procurorilor din Moldova”

Potrivit informației NOI.md, în rîndurile procurorilor, tentativele de implicare a experților străini în dosarele penale a fost primite cu nedumerire. Și angajații de rînd, și procurorii șefi nu văd metode eficiente cu ajutorul cărora, din exterior, ar putea fi schimbată situație în sistemul judecătoresc.

Pocurorul Chișinăului Ion Diacov consideră că implicarea procurilor de peste hotare este „umilirea tuturor procurorilor din Moldova și a sa personală”. În opinia lui, autoritatea și numele procurorului, care cu 25-30 de ani în urmă erau o mîndtrie, astăzi, au fost discreditate în urma influenței factorului politic și a executării comenzilor politice.

În scrisoarea sa, expediată recent președintelui Nicolae Timofti, procurorul capitalei a analizat propunerea lui Mihai Ghimpu privind numirea unui procuror general de peste hotare. Era vorba despre promovare la acest post a lui Virginius Sabutis, care timp de 5 ani a ocupat funcția de consilier al procurorului general în RM în cadrul misiunii UE pentru consilieri politici publici pentru Moldova.

Procurorul Chișinăului consideră că Sabutis, activînd cot la cot cu procurorul general al RM și cunoscînd situația din interior, a devenit complicele tuturor proceselor negative, ce au loc în această instituție timp de 5 ani: acoperirea evenimentelor din 7 aprilie, vînătoarea din „Pădurea Domnească”, distrugerea sistemului bancar al statului etc.

„Din motive necunoscute, acest reprezentant al UE nu a întreprins nimic, nu a informat societate, devenind, astfel, complice al acestor fapte”, se arată în scrisoarea lui Ion Diacov către președinte.

Lupta anticorupție sub control politic

Fostul deputat, avocatul Vitalie Nagacevschi este convins că vizita procurorului străini nu va influența situația în domeniul luptei anticorupție. Potrivit lui, în Codul de procedură penală nu există norme, care le-ar permite unor asemenea experți să efectueze o expertiză a dosarelor penale.

„Singurul lucru pe care-l poate face procurorul român este să-i consulte pe specialiștii noștri, spune Vitalie Nagacevschi. Dar el nu va putea lansa vreo urmărire penală și să facă ceva în locul procurorilor noștri, el nu are competențe decizionale. Pentru a modifica sistemul de drept este nevoie, în primul rînd, de sprijin politic.”

„Procurorul este o persoană procesuală independentă, nu poți să-i indici cum să procedeze într-un caz penal sau altul, menționează unul dintre experții NOI.md. în Moldova există suficienți specialiști și consultanți locali. Totodată, la noi în fiecare minister activează demult reprezentanți ai UE, care pe parcursul mai multor ani nu au influențat asupra situației privind implementarea reformelor și lupta anticorupție.

Mai mult, ei deveneau devenit martori ai încălcărilor și acțiunilor corupte dar nu întreprindeau măsuri pentru asanarea situației. Se creează impresia că principala sarcină a consultanților europeni este promovarea intereselor UE și SUA la nivelul instituțiilor publice din Republica Moldova. Iar totul ce depășea această sarcină, ei erau dispuși să treacă cu vederea.

Problema nu e că Moldova nu e capabilă să ancheteze dosarele de corupție, noi avem mulți procurori demni și calificați. Dar ei se află sub control politic, de aceea, dosarele nu sînt duse pînă la capăt.

Ce poate schimba Mariana Alexandru, care a venit la invitația acelorași politicieni, care țin sub control conducerea sistemului judecătoresc? Ea nu va răspunde la întrebarea cine a furat miliardul din sistemul bancar, dar poate contribui la crearea condițiilor pentru promovarea reformei procuraturii în direcția necesară anumitor actori politici.

Inspiră neîncredere și momentul ales pentru această vizită. Idea cu procurorul DNA din România sună frumos și nu admite reproșuri față de autorități de inactivitate, în condițiile cînd nimeni nu este pedepsit pentru furtul miliardului de dolari și alte infracțiuni pe scară largă. Aceasta este praf aruncat în ochii societății, dar politicienii sînt interesați de efectul imediat”.

 

SURSA: NOI.MD

См. подробнее: http://politmoldova.com/vizita-procurorului-roman-ca-instrument-de-influenta-asupra-participantilor-la-actiunile-de-protest.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

2 × 3 =