”Poligonul experimental” pentru liberali

”Poligonul experimental” pentru liberali

Noi.md continuă să relateze despre noii miniştri din guvernul lui Valeriu Streleţ.

Ministerul Educaţiei, care din 2009 le-a revenit constant liberal-democraţilor, la crearea AIE-3 a ajuns la liberali. PL a înaintat-o la această funcţie pe prim-vicepreşedintele (Partidul Liberal are trei (!) prim-vicepreşedinţi) Corina Fusu.

Misiunea specială a lui Fusu

În timpul examinării candidaţilor în funcţiile de miniştri, opoziţia parlamentară şi-a exprimat îndoiala în privinţa competenţei Corinei Fusu şi a experienţei suficiente în domeniul învăţămîntului. Fapt ce l-a înfuriat pe Mihai Ghimpu.

„Stai pe loc şi taci, cînd vorbesc eu! Taci, emisa al Kremlinului! Alergaţi să vă închinaţi lui Putin, staţi sub fusta Kremlinului! Vorbiţi despre Maia Sandu? Dar ea a fost specialist? Unde a lucrat? La şcoală, la grădiniţă?”, l-a luat la rost liderul PL pe socialistul Vlad Batrîncea.

Maia Sandu, numită în funcţia de ministru al Educaţiei în vara anului 2012, într-adevăr, nu avea nicio legătură cu domeniul, pe care trebuia să-l conducă. De profesie ea este economist, a ocupat diferite funcţii în cadrul Ministerului Economiei, a activat în oficiul Băncii Monciald la Chişinău şi a fost consilierul directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington. Cei, care o cunoşteau personal pe Sandu, spuneau că ea este un „manager în sensul american al cuvîntului”. Adică, o persoană, care se conduce de principiul „zis şi făcut”.

Sarcina pusă în faţa Maiei Sandu în 2012 suna dur şi slar: optimizarea totală a instituţiilor de învăţămînt din Moldova şi reorganizarea domenilui de învăţămînt coform cerinţelor creditorilor internaţionali. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, nespecialitul de la conducerea Ministerului Educaţiei era cea mai potrivită candidatură: un reprezentant al castei managerilor din domeniul învăţămîntului nu era dorit şi chiar periculos – ar fi putut ceda.

Nespecialistul Corina Fusu a fost pusă de liberali în fruntea Ministerului Educaţiei cu un alt scop. În primul rînd, să ia sub control fluxurile financiare din sistemul de învăţămînt, care, potrivit unor surse, doar în Chişinău constituie circa 1 miliard de lei. În al doilea rînd, să asigure şi să optimizeze o abordare „corectă” (din punctul de vedere al liberalilor unionişti) faţă de procesul de educaţie şi învăţămînt.

Opoziţia are temeri, nu fără temei, că odată cu numirea Corinei Fusu în funcţia de ministru al educaţiei, în Moldova vor începe din nou experimentele în domeniul învăţămîntului, care vor îngropa definitiv sistemul naţional de învăţămînt, substituindu-l cu o ideologie primitivă.

„Cum doamna Fusu, care nu are experienţă în domeniu, este o adeptă aprigă a unionismului, se ocupă zilnic de propaganda distrugerii statalităţii Republicii Moldova, va putea soluţiona problemele din domeniul învăţămîntului”, a declarat socialistul Vlad Batrîncea în cadrul aprobării guvernului Streleţ.

Experienţa “reformelor”

Trebuie să menţionăm că, totuşi, Corina Fusu are o experienţă nesemnificativă în domeniul învăţămîntului (mai exact, în învăţămîntul preşcolar). Ce-i drept, aceasta a fost cu peste treizeci de ani în urmă.

Iniţial, Corina Fusu a mers pe urmele tatălui său – academician, biolog, ecolog, fondatorul partidului ecologist „Alianţa Verde” Ion Dediu. În 1981, ea a absolvit facultatea de biologie a Universităţii de Stat din Chişinău şi şi-a început activitatea profesională în cadrul Institutului de Protecţie a Plantelor.

Însă în 1983, Corina Fusu părăseşte institutul şi se angajează în calitate de educatoare la grădinţia de copii nr.8 din Chişinău, unde a lucrat patru ani. Fusu a explicat trecerea la noul loc de muncă prin faptul că fiul ei mai mare Lucian trebuia să meargă la grădiniţă şi pe atunci era greu să obţii un loc într-o instituţie preşcolară.

Însă activitatea pedagogică nu a pasionat-o prea mult pe viitorul ministru al educaţiei. Utmătoarea etapă în cariera ei – actriţă a teatrului etno-folcloric „I. Creangă”. Corina Fusu a activat în această calitate circa un an, iar în 1987 a venit la Televiziunea Naţională, unde a lucrat în calitate de crainic, prezentatoare a emisiunii „Cîntare Patriei”, redactor şi prezentator al programului „Telematinal”, vicedirector al departamentului Ştiri. În 2002-2004, a participat activ la o serie de acţiuni de protest al angajaţilor companiei de Stat „Teleradio-Moldova” împotriva „cenzurii impuse de puterea comunistă”.

Acţiunile de protest ale angajaţilor TV, susţinute de mitinguri de protest şi de orăşelul de corturi al PPCD din centrul Chişinăului, au dat roade: Consiliul Europei a atras atenţia asupra Moldovei. Şi a adoptat o rezoluţie privind libertatea cuvîntului, indicîndu-i Chişinăului asupra necesităţii reorganizării companiei de stat „Teleradio-Moldova”.

În 20014, guvernul a adoptat decizia privind lichidarea compainei de stat în legătură cu reorganizarea ei în televiziune publică. Comisia de concurs, desemnată de către Consiliul de Observatori, a început reatestarea cadrelor din televiziune. Nu toţi au trecut reatestarea (mai ales activiştii mişcării de protest). Printre aceştia s-a aflat şi Corina Fusu.

Angajaţii demişi, anunţînd despre epurări şi despre faptul că autorităţile au folosit recomandările Consiliului Europei pentru a scăpa de jurnaliştii, regizorii şi operatorii indezirabili, au ieşit din nou la protest.

Totuşi, trebuie să menţionăm că angajaţii demişi de la „Teleradio-Moldova” au primit nişte prime de concediere enorme după acele timpuri – la calcularea acestora se ţinea cont de stagiul de muncă, experienţă etc. Cu toate acestea, nouă dintre jurnaliştii demişi au apelat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, afirmînd că sînt supuşi cenzurii.

Exprimîndu-şi indignarea faţă de acţiunile antidemocratice şi de încălcarea drepturilor jurnaliştilor în 2004, Corina Fusu, numită coordonatorul unei noi reforme liberal-democratice la
„Moldova-1”, precum şi protejaţii ei, în perioada 2009-2011, au acţionat prin aceleaşi metode.

Cadrele indezirabile (în special vorbitori de limbă rusă) erau eliminate din compania audiovizuală. Inclusiv sub pretextul modificării în orarul de state. Cei care nu au fost demişi prin metoda reatestării şi optimizării, au fost retrogradaţi.

În schimbul celor demişi, precum scria fostul angajat al „Molova-1”, jurnalistul şi scriitorul Mihail Lupaşco, „din nucleul organizaţiilor ce existau în baza granturilor, apăreau peronaje care erau departe de televiziune”: „Cei mai importanţi „utilizatori de granturi” au încălecat programe de genul „Moldova în direct” şi alte protecte, ce permiteau obţinerea unor onorarii mari în cadrul companiei”.

Totodată, a apărut scandalul cu excluderea din grila de emisie a televiziunii publice a programului „Mesager” în limba rusă, pus pe post timp de peste douăzezi de ani.

„Noi vrem să spunem clar că activitatea postului de televiziune lasă de dorit şi că toate acele reforme, promise cu 2-3 ani în urmă de doamna Fusu şi alţi „apărători ai libertăţii cuvîntului”, nu sînt implementate în realitate. cea mai mare realizare a a lor este cheltuirea unei sime enorme de bani din bugetul de stat pentru nişte proiecte dubioase, cum ar fi noul site al postului TV”, declara în 2012, membrul comisiei cultură, ştiinţă, sport, tineret şi mass media Inna Şupac, după audierile în comisia parlamentară de profil a situaţiei la „Moldoav-1”.

Apropo, Corina Fusu, atunci a împiedicat în fel şi chip desfăşurarea audierilor şi examinarea cerinţelor jurnaliştilor d ela compania publică. Ea a declarat că această rezoluţie prezintă un conflict intern înre angajaţii „Moldova-1” şi dacă parlamentul va reacţiona la acest document, acest fapt va fi calificat drept amestes al organului legislativ în activitatea companiei publice.

”Scheletele din dulap”

Cu numele Corinei Fusu – preşedintele comisiei cultură, ştiinţă, sport, tineret şi mass media este legat un şir de scandaluri legate de falsificarea documentelor.

În octombrie 2009, deputatul Inna Şupac a declarat că Corina Fusu a falsificat datele votării în cadrul discuţiilor în comisia de profil a modificărilor la Codul audiovizualului. Iar în luna noiembrie a aceluiaşi an, deputaţii PCRM au cerut demisia lui Fusu din postul de preşedinte al comisiei cultură, învăţămînt, ştiinţă, tineret, sport şi mass media, „în legătură cu falsificarea deciziilor structurii parlamantare condusă de aceasta”.

Precum a declarat Grigori Petrenco, Corina Fusu „şi-a depăşit competenţa şi atribuţiile de preşedinte al comisiei de profil, precum şi competenţele de deputat”. Ea a falsificat deciziile comsiei, ce ţin de anunţarea unui nou concurs de suplinire a locurilor vacante în Consiliul de Observatori al Companiei Publice „Teleradio-Moldoa”.

„Ţinînd cont de faptul că este deja al doilea caz de falsificare de căter doamna Fusu a deciziilor comisiei respective, considerăm că parlamentul trebuie să examineze foarte atene fiecare din aceste cazuri aparte, şi să adopte o decizie corespunzătoare. În cazul dat, consideră că doamna Fusu tzrebuia să fie eliberată din funcţia deţinută, deoarece ea nu corespunde cerinţelor elementare, înaintate persoanei ce ocupă funcţia de preşedinte al comisie parlamentare”, a declarat deputatul.

Corina Fusu s-a remarcat şi în cazul privind conflictul de interese. În luna martie 2010, preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a numit în funcţia de director interimar al SIS pe general-maiorul Valentin Dediu.

Potrivit ex-directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate Valeriu Pasat, pe timpuri, Dediu „a trădat interesele de stat ale Moldovei”. Precum a relatat Valeriu Pasat în cadrulunei emisiuni televizate, fiind reprezentantul SIS în Ucraina, „a fost prins în flagrant şi adus în cătuşe la Chişinău de către angajaţii securităţii interne a SIS”. Iar ulterior a fost audiat în cadrul colegiului instituţiei, unde a recunoscut că a divulgat secrete de stat ale Republicii Moldova.

Imediat după semnarea decretului lui Mihai Ghimpu privind numirea lui Dediu, liderul PNL, Vitalia Pavlicenco i-a acuzat pe liberali de nepotism. Potrivit ei, Valentin Dediu este rudă cu vicepreşedintele PL Corina Fusu. Liderul mişcării „Antimafie”, Sergiu Mocanu a declarat că Dediu este verişorul lui Fusu.

Corina Fusu a confirmat legăturile de rudenie dinte ea şi directorul interimar al SIS. E a spus că ea are multe rude, „dar aceasta nu înseamnă că toţi aceştia trebuie să fie şomeri”.

Vila şi alte imobile nedeclarate

În cadrul lansării, la sfărşitul anului trecut, a site-ului privind veniturile politicienilor moldoveni www.avere.promis.md, asociaţia ADEPT a numit-o pe vicepreşedintele PL Corina Fusu drept cel mai sărac politician din Moldova.

Potrivit declaraţiei de venit şi averem în 2014, veniturile noului ministru al educaţiei au constituit 173 de mii de lei. 160,6 de mii dintre care, Corina Fusu le-a cîştigat în calitate de deputat, iar 13,1 de mii de lei le-a obţinut sub formă de îndemnizaţii.

Ministreul educaţiei deţine 50% din apartamentul, procurat în 1993, cu suprafaţa de 86 m.p., situat în Chişinău, pe str. Academiei. De asemenea, o vilă cu suprafaţa de 28,5 m.p. şi un teren de 0,0648 ha, la preţul cadastral de 7 539 de lei, procurat în anul 2008.

Comisia parlamentară consideră că noul ministru al educaţiei nu este chiar atît de sărac, precum reiese din declaraţia Corinei Fusu. La mijlocul lunii mai curent, Partidul Socialiştilor a expediat un mesaj la Direcţia Naţonală Antidorupţie din România cu solicitarea de a oferi informaţii privind vilele nedeclarate ale liderilor Partidului Liberal.

Potrivit socialiştilor, grupul liberalilor moldoveni (Corina Fusu, Nihai Ghimpu, Anatol Şalaru, Dorin Chirtoacă), cu ajutorul lui Vladimir Pahotniuc a procurat în statul vecin obiecte imobiliare în valoare de 300 de mii fiecare. Potrivit presei, vilele lor sînt amplasate în suburbia Pipera din Bucureşti. În declaraţiile de venit ale liderilor Partidului Liberal aceste obiecte imobiliare nu sînt indicate.

”Aforisme” de la Corina Fusu

Laureată a unui şir de premi (ordenul francez „Palmes Academiques” (2002), Ordinul Republicii din Moldova (2009), ordinul “Steaua României” (2014 )), Corina Fusu este cunoscută prin declaraţiile antiruseşti şi soluţiile nestandarde.

Răspîndirea fumatului în Moldova, spre exemplu, a fost atribuită de către ea la … moştenirea trecutului sovietic. „La noi sînt foarte mulţi fumători, printre tineri, de asemenea. Această modă încă nu a trecut din timpurile sovietice, pentru că atunci aceasta era în vogă. A fost ca o tendinţă occidentală, noi am vrut să ne facem remarcaţi. Dar acum situaţia s-a schimbat. Occidentul urmăreşte scopul ca cetăţenii să fie sănătoşi, ca atât persoana, cât şi statul să aibă mai puţine griji”.

În 2013, Corina Fusu a declarat că posturile de teleziune străine (ruseşti) „poluează spaţiul informaţional al RM” şi duc la creşterea numărului euroscepticilor în Moldova. Iar în ajunul semnării Acordului de asociere RM-UE, ea a declarat că doar în Uniunea Europeană moldovenii vor redobîndi „demnitatea umană, cetăţenească şi vor trăi mai bine”.

În 2011, Corina Fusu a propus crerea unei comisii parlamentare pentru etică. Asta deoarece unii deputaţi, potrivit ei, nu au fost bine educaţi şi nu manifestă respect faţă de colegii mai în vârstă şi cu o experienţă mai mare.

„Se pare că deputatul comunist Serioja Sîrbu, spre exemplu, nu a primit educaţia cuvenită. De fiecare dată cînd deputatul Victor Popa se apropie de microfon, Sîrbu îl insultă”, şi-a explicat iniţiativa Fusu.

În 2012, Corina Fusu a cerut „comdamnarea regimului sovietic al RSSM, care a săvîrşit crime împotriva umanităţii, precum şi condamnarea morală a persoanelor care au participat la comiterea ororilor regimului totalitar comunist”.

Printre alte propuneri se numără „perfecţionarea” gender a legislaţiei în vigoare. Spre exemplu, modificările în Codul Audiovizualului, „pentru ca în fiecare emisiune, în fiecare produs media să fie respectată egalitatea gender”. Corina Fusu, împreună cu alţi colegi din PL, a mai propus instalarea unei cruci în parlament – „ca cel mai sfînt simbol, ce ne însoţeşte existenţa de la naştere şi pînă la moarte”.

Primi paşi în noua calitate

Corina Fusu, în calitate de deputat, l-a criticat în repetate rînduri pe ministrul educaţiei Maia Sandu. Pentru faptul că gestionează ineficient bugetul ministerului, refuzînd orice cerere de dialog, încalcă demnitatea profesorilor şi a elevilor, acordînd prea multă atenţie optimizării şcolilor. Şi pentru faptul că „pe parcursul a cinci ani are loc optimizarea instituţiilor de învăţămînt, dar niciodată nu a fost prezentat un raport privind suma economisită şi cum au fost folosiţi banii”.

În noiembrie 2013, Corina Fusu declara că intenţia Ministerului Ecuaţiei de a verifica cu detectoarele de metale candidaţii la examenele de bacalaureat este „o procedură umilitoare şi incorectă”. Şi împreună cu colegii din PL a cerut renunţarea la supravegherea video în centrele de BAC, motivîndu-şi solicitarea prin faptul că elevii ar putea pica examenel din cauza stresului.

Însă devenind ministru, Corina Fusu a uitat despre nemulţumirea sa şi despre grija faţă de sănătatea psihică a absolvenţilor. Răspunzînd la întrebările deputaţilor în ajunul numirii sale în funcţie, Fusu a declarat că, potrivit practicii altor state, instalarea camerelor video la examne este „un impuls, atît pentru elevi, cît şi pentru profesori, care îi face mai conştiincioşi şi mai responsabili”.

Noul ministru al educaţiei s-a remarcat şi prin necunoaşterea istoriei contemporane a Republicii Moldova, confundînd anul proclamării independenţii RM. Iar principalul beneficiu al Corinei Fusu în noua sa funcţie a devenit aşa-zisa strategie a „educaţiei corecte a generaţiei în creştere”.

E clar că acest document „fundamental” nu a fost elaborat într-o zi, ci încă pînă la venirea Corinei Fusu la ministerul Educaţiei şi ea doar a anunţat noile modificări. Însă anume acesta ar putea servi drept punct de start pentru un şir de experimente în domeniul învăţămîntului, ce sînt aşteptate cu groază de opoziţie şi societatea civilă de la noul ministru al educaţiei. Inclusiv, introducerea în RM a justiţiei juvenile.

См. подробнее: http://politmoldova.com/poligonul-experimental-pentru-liberali.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

2 × 5 =