Domnişoara Constituţie

Domnişoara Constituţie

Constituţia Republicii Moldova nu reprezintă în nici un caz legea supremă în stat. E vorba mai degrabă de o domnişoară, în floarea vârstei, trădată, maltratată şi violată de fiecare cetăţean al acestei ţări, domnişoara Constituţie a împlinit 21 de ani. 

Ca un cetăţean exemplar al acestei ţări, mi-am zis să mai recitesc o dată Constituţia Republicii Moldova, doar ca să-mi dau seama că tot ce scrie acolo e din domeniul fantasmagoricului, pentru că realitatea din Moldova anului 2015 nu are nici o treabă cu legea supremă. Domnişoara Constituţie a fost scuipată şi batjocorită de toate guvernările, iar acum cerşeşte pe undeva prin colbul drumului, cu fusta ruptă, vorba cântecului. Dar, să le luăm pe rând.

Articolul 1 ne spune că „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Asta dacă ne imaginăm, pentru o clipă, că Transnistria nu există. Acelaşi articol ne spune că „Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate”. Poate e aşa, dacă uităm de tinerii torturaţi în aprilie 2009, de procedeele mârşave prin care guvernarea luptă cu opoziţia, de sufocarea cu impozite a oamenilor simpli şi imunitatea în faţa legii a demnitarilor de tot felul.

Articolul 2 ne duce în domeniul science fiction-ului. „Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”. He-he, de parcă nu am avea un oligarh care trage toate sforile, domnişoară Constituţie. De parcă nu decide un singur partid soarta acestei ţări. De parcă mai crede cineva că instituţiile statale sunt independente.

Despre articolul 3, care ne spune că „teritoriul Republicii Moldova este inalienabil”, nici nu vreau să vorbesc. E de plâns, mai ales când eşti arestat sau împuşcat în spate chiar la tine în ţară, încercând să treci o vamă ilegală instalată de separatişti.

Articolul 6 ne spune că „în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei”. Şi iarăşi ne reamintim că toate cele trei puteri sunt concentrate în mâna unui singur om. E cel puţin hazliu acest articol. Însă iarăşi, râsul nostru se transformă rapid în plâns.

Articolul 7 în genere e absurd, cică „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă”. Acum sincer, nu am râs aşa de mult timp. Ce lege supremă, domnişoară, nu vezi că te batjocoreşte fiecare cum vrea?

Articolul 11 ne spune că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Corect, militarii ruşi din Transnistria nu sunt militari, sunt nişte bişniţari care schimbă armamentul pe votcă, nimic mai mult.

Despre articolul 13 şi limba moldovenească nici nu vreau să scriu nimic, e inutil să mai baţi câmpii pe această problemă inexistentă. Şi în fine, fiecare cetăţean al acestei ţări decide personal ce limbă vorbeşte: bălţeana, cahuleana sau găgărusa.

Articolul 16: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”. Corect, doar că Zubco, Papuc, Shor şi alţi granguri sunt mai egali în faţa legii decât ceilalţi cetăţeni.

Articolul 21: „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”. Îmi aduc aminte de bărbatul încătuşat chiar în instanţă, pentru că nu-şi plătise poliţa medicală. Îmi aduc aminte şi de tinerii protestatari din aprilie 2009, judecaţi chiar în sectoarele de poliţie, şi după asta schilodiţi pe viaţă.

Articolul 32 ne spune că „oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil”. Să ne reamintim de Anatol Mătăsaru şi dosarele lui, pentru nimic, pentru că avut curajul să-i numească porci pe porci şi să aducă un rahat în faţa unor oameni de rahat.

Risc să mă prăpădesc de râs dacă mai continui sau să izbucnesc în hohote de plâns. Linişteşte-te, domnişoară Constituţie! Lasă orgoliul la o parte – nu mai eşti tu nici o Lege Supremă, eşti o simplă cerşetoare care vrea să se bage în seamă. Şi să mă ierţi că ţi-am spus toate astea chiar de ziua ta, în orice caz am fost onest, nu ipocrit ca ceilalţi, care susţin că te respectă şi îţi urmează întru totul cuvântul.

http://www.timpul.md/articol/domnisoara-constitutie-77452.html

См. подробнее: http://politmoldova.com/domnisoara-constitutie.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

четырнадцать + тринадцать =