Consiliul economic de pe lîngă premierul Moldovei: la straja afacerilor străine

Consiliul economic de pe lîngă premierul Moldovei: la straja afacerilor străine

La noi deseori se spune că Moldova nu este atractivă pentru investitorii străini. În acest sens, partenerii de dezvoltare alocă special bani pentru ameliorarea climatului investițional și al mediului de afaceri.

Cel mai frecvent platformele de afaceri sînt amenajate anume pentru venirea companiilor străine pe piața moldovenească. Politicienii și funcționarii moldoveni însă în majoritatea cazurilor urmează recomandările partenerilor de dezvoltare, în detrimentul producătorilor locali. Un exemplu elocvent în acest sens este activitatea Consiliului economic de pe lîngă premier – care pînă nu demult activa pe principii obștești, iar acum este o structură specială creată pe banii donatorilor externi. Scopul declarat al Consiliului – ameliorarea climatului de afaceri din țară.

Ce probleme sînt examinate în cadrul ședinței Consiliului Economic? Putem face concluzii în baza comunicatelor oficiale, deoarece desfășurarea acestor întrevederi nu se afișează. Astfel, premierul interimar Natalia Gherman a prezidat recent ședința Consiliului economic, organizat cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană. La ședință au fost analizați factorii, ce influențează asupra implementării Acordului de liber schimb dintre RM și UE. Natalia Gherman a menționat necesitatea înlăturării barierelor din calea mărfurilor moldovenești pe piețele europene, în special, ale business-ului mic și mijlociu. Însă deciziile adoptate la această ședință contribuie la deschiderea pieței moldovenești pentru importul mărfurilor din UE, dar nu invers.

Spre exemplu, la finele ședinței, premierul a dispus Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să elaboreze modificările la legislație ce prevăd recunoașterea unilaterală (fără certificarea în laboratoarele moldovenești) a certificatelor pentru semințe, puieți și mijloace de protecție a plantelor, precum și reducerea timpului, destinat testării producției fitosanitare importate din UE, dar care nu deține certificate europene. Totodată, Serviciul Fiscal, împreună cu Ministerul Finanțelor vor trebui să elaboreze recomandări, ce vor permite amînarea achitării taxelor vamale cu 10 zile.

De asemenea, ministerele au primit sarcina de a accelera înlocuirea standardelor sovietice de calitate (GOST) cu standardele adoptate în UE. Totodată, în timp ce pentru importatori sînt efectuați pași concreți pentru facilitarea accesului pe piața moldovenească, business-ul moldovenesc va fi informat în continuare despre modificările ale regimului comerciale cu UE, ce reiese din Acordul de liber schimb RM-UE.

Facilitînd importul mărfurilor europene, autoritățile moldovenești sau intenționat, sau întîmplător uită de producătorii locali, care în mare măsură nu sînt pregătiți de exportul în Uniunea Europeană, față de cei europeni – în Moldova. Una dintre principalele bariere pentru exportul moldovenesc în UE sînt diferențele dintre normele tehnice. Pentru soluționarea acestei probleme partea tehnică din Moldova trebuie ajustată la cea europeană, spre exemplu în domeniul conformității. De exemplu, companiile care doresc să exporte în UE sînt nevoite să sporească cheltuielile de producție pentru a asigura conformitatea mărfurilor lor cu normele UE. Iar aceste cheltuieli sînt mari.

Necorespunderea sistemului regulator tehnic este caracteristică în special pentru agricultură și industria alimentară. Potrivit estimărilor Ministerului Economiei, se prevede că armonizarea normelor tehnice și sporire accesului la proceduri de conformitate mai ieftine și mai rapide, precum și introducerea principiului recunoașterii reciproce dintre Moldova și UE vor reduce cheltuielile standard cu 50% pentru producția agricolă și alimentară și cu 35% pentru mărfurile industriale.

În afara certificării, agenții economici din Moldova vor trebui să implementeze scheme de control al calității și să investească în tehnologiile noi. Acestea la fel sînt cheltuieli mari, pe care mulți întreprinzători nu și le permit. La fel cum nu-și poate permite statul moldovenesc în actualele condiții să investească în laboratoare și centre, certificatele cărora ar fi recunoscute și în UE. De aceea, în timpul apropiat nu trebuie să așteptăm recunoașterea reciprocă a certificatelor, iar drept consecință – reducerea costurilor de perfectare.

De aceea, potențialii exportatori de mai multe grupuri de mărfuri, care doresc să ajungă pe piața UE, nu pot face acest lucru din cauza procedurilor scumpe de certificare, precum și creșterea perioadei de perfectare. Totodată, Consiliul economic adoptă decizia de a facilita aceste proceduri pentru un șir de produse din UE, oferindu-i o undă și mai verde pe piața moldovenească. Acest fapt, la rîndul său, va spori competitivitatea mărfurilor europene pe piața moldovenească și va înrăutăți situația și așa proastă a producătorilor noștri pentru care noile piețe de desfacere încă vor mai fi închise. Totodată, este remarcabil faptul că facilitarea accesului pe piețe se face în mod unilateral – în detrimentul producătorii locali.

Ce prezintă Consiliul economic de pe lîngă premier

Pentru a ne clarifica în faptul de ce consiliul economic de pe lîngă premierul moldovean deseori face lobby pentru interesele investitorilor străini, în detrimentul celor locali, trebuie să ne amintim istoria creării acestuia. Consiliul economic a fost creat pe lîngă premierul Moldove prin hotărîrea guvernului nr. 1004 din 28 decembrie 2012 în calitate de organ consultativ, misiunea căruia este facilitatea dialogului dintre reprezentanții comunității de afaceri și autorii politicilor de stat, în scopul dezvoltării climatului social-economici adecvat, nediscriminatoriu, transparent și mediului de afaceri favorabil pentru investiții.

Printre funcțiile de bază ale consiliului – acordarea expertizei guvernului din partea mediului de afaceri la elaborarea politicilor publice și domeniul economic și bugetar-fiscal; contribuția sectorului privat la procesul de elaborare a deciziilor publice în domeniul economic și bugetar-fiscal, în domeniul comerțului etc.

Consiliul îndeplinește următoarele obligații: examinează demersurile premierului și îi prezintă comentariile și recomandările respective; contribuie la elaborarea conceptului guvernului privind unele procese ale reforme; prezintă propuneri privind politicile dezvoltării economice, prezintă recomandări privind programele de investiții publice, elaborate de ministere și alte organe ale administrației publice; prezintă propuneri de perfecționare a politicilor bugetar-creditare, bugetar-fiscale, a politicilor comerțului intern și externe, susținerii sectorului real al economiei, dezvoltării infrastructurii, ameliorării situației pe piața muncii, a dezvoltării umanitare și protecției sociale etc. ; examinează și propune soluții pentru problemele sociale și economice stringente ale statului.

Conform hotărîrii, membrii Consiliului „sînt desemnați de premier din rîndul membrilor mediului de afaceri, uniunilor de întreprinzători, comunității științifice, organizațiilor internaționale, ce activează în domeniul reformelor mediului de afaceri și întreprinderilor de stat. Consiliul este convocat cel puțin o dată pe trimestru la inițiativa premierului, care prezidează ședința. Componența Consiliului este aprobată prin dispoziția premierului, după obținerea acordului persoanelor invitate de către premier.

Totuși, în practică, mecanismul funcționează un pic altfel, iar componența consiliului nu este permanentă și se stabilește în funcție de ordinea de zi a subiectului ședinței.

Conform site-ului instituției, în activitatea consiliului sînt atrași experți, reprezentanții asociațiilor regionale, instituții publice specializate etc. Totodată, consiliul include cîteva grupuri de participanți. Din partea instituțiilor de stat – ministerul economiei, ministerul finanțelor, Cancelaria de Stat, din partea academică și obștească – CCI, patronatele, Asociația Investitorilor Străini, Camera Americană de Comerț, Asociația de business european, Centrul Național de Participare, Academia de Studii Economice. La cel de-al treilea grup se referă „partenerii activ de dezvoltare a sectorului privat”: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Mondială, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, ambasada Suediei, Agenția de cooperare internațională din Germania.

De asemenea, Consiliul are secretariat, din care fac parte cinci persoane, inclusiv șeful secretariatului – Dumitru Alaiba, care a fost consilierul premierilor Vladimir Filat și Iurie Leancă.

Business-ul autohton a rămas în afara atenției

De mențioant că consiliile economice obștești de pe lîngă premier erau create practic din momentul independenței Moldovei. Însă componența acestuia era diferită de cea actuală. De exemplu, în 2004, pe lîngă premierul Vasile Tarlev, din consiliul economic făceau parte în special cei mai importanți oameni de afaceri din țară.

Printre membrii consiliului au fost: președintele companiei Sun TV (președintele consiliului) Alexandru Sîrbu, directorul general al ÎM SA „Efes-Vitanta-Intravest” Iaciv Tihman, președintele SA „Fincombank” Victor Hvorostovschi, directorul general al „Viorica-Cosmetic” Nicolae Bodur, directorul general al ÎM „Acorex Wein Holding” Serghei Boreț, președintele SA „DAAC-Hermes” Vasili Chirtoca, directorul general al S&T Mold Alexandru Copanschi, reprezentantul „Green Hils” Iurie Mihalachi, directorul magazinului universal „Casa Mobilei” Vasile Tutunaru, directorul „Franzeluța” Eugen Baleca, președintele SA „Acvila-Grup” Nicolae Nicula, președintele consiliului directorilor concernului „Elita-5” Alexandru Pincevschi. Din consiliu au mai făcut parte directori ai unor întreprinderi mari și reprezentanții asociațiilor autohtone.

Este remarcabil faptul că consiliul economic a fost reanimat în 2013 de către premierul de atunci Iurie Leancă, care imediat a comunicat că consiliul va fi condus de ex-premierul, cunoscutul om de afaceri, Ion Sturza. Însă acest lucru nu s-a întîmplat. Potrivit informațiilor NOI.md, împotriva numirii lui Sturza s-a pronunțat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a oferit bani pentru activitatea consiliului. Adică, actualul consiliu nu mai poate fi numit obștesc, independent și echidistant, dacă este finanțat de o structură interesată, inclusiv, în procurarea întreprinderilor și băncilor moldovenești. În total, sub formă de grant au fost alocate 300 de mii de euro, bani prevăzuți pentru finele acestui an. Însă potrivit informațiilor Noi.md, BERD este interesată în continuarea finanțării acestui proiect.

Actualul model de funcționare a consiliului economic a fost criticat la una dintre întrevederi businessmanul și proprietarul postului TV Moldavian Business Channel Valeriu Pleșca. „Activitatea consiliului este nesatisfăcătoare. Puțină lume știe despre el. Iar în activitatea consiliului participă doar businessmenii loiali puterii, dar trebuie să fie invers – cei din opoziție. Totodată, puterea a monopolizat fluxurile informaționale și financiare din țară, iar din această cauză activitatea acestui consiliu va fi întotdeauna ineficientă”, a menționat Valeriu Pleșca, accentuînd că „statul este unul dintre cele mai parazitare organe din țară”. Potrivit lui, funcționarii peste tot cer bani pentru eliberarea unor documente. „Iată aceste probleme trebuie soluționate”, a spus el.

Însă acesta a fost contrazis de reprezentantul consiliului și BERD. „Sarcina Consiliului este nu de a schimba puterea, dar de a o ajuta să promoveze reformele”, a declarat directorul reprezentanței BERD în Moldova Iulia Otto, care a menționat că „,membrii consiliului nu trebuie să promoveze interesele business-ului, ci să se ocupe de problemele de sistem”.

Consiliul are și inițiative pozitive pentru acest an. Spre exemplu, consiliul planifică optimizarea procesului de raportare prin crearea unei platforme unice de oferire a informației financiare și administrative necesare despre întreprinderi. Totuși, realizarea acesteia rămîne un mare semn de întrebare.

 

SURSA: NOI.MD

См. подробнее: http://politmoldova.com/consiliul-economic-de-pe-linga-premierul-moldovei-la-straja-afacerilor-straine.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

один × два =