Idealurile comune ale Moldovei și NATO în contextul acutizării transnistrene

Idealurile comune ale Moldovei și NATO în contextul acutizării transnistrene

Precum a fost anunțat săptămîna aceasta, SUA și NATO își impulsionează eforturile de modernizare a armatei moldovenești și de revizuire a doctrinei militare a Republicii Moldova.

Miercuri, la Bruxelles, miniștrii apărării ai țărilor membre ale NATO au aprobat un pachet de măsuri cu denumirea „Consolidarea capacității de apărare pentru Moldova”. Documentul a fost elaborat și coordonat în prealabil cu intermedierea activă a București-ului, astfel că votul șefilor ministerelor de apărare a fost doar o formalitate.

Aflat într-o vizită la Chișinău, Secretarul Departamentului Forţelor Navale ale SUA, Ray Mabus a discutat cu conducerea țării și a ministerului apărării „modernizarea forțelor armate ale RM cu susținerea partenerilor”.

Ministrul Apărării al RM Viorel Cibotaru s-a grăbit să declare că toate aceste înțelegeri „nu au nicio legătură cu Rusia și nu există temei să așteptăm de la FR o reacție specială în acest sens”. Pur și simplu, „Moldova și NATO au idealuri și valori comune, de aceea, este firesc ca relațiile dintre ele să se extindă”. Însă în contextul ultimelor decizii ale alianței și a rezoluției APCE, care a numit oficial Rusia drept „agresor”, declarația ministrului apărării apare destul de neunivocă.

Deasupra regiunii se adună norii

Sub pretextul „eventualei agresiuni rusești”, SUA și NATO, în ultimul timp, își sporesc activ prezența militară în Europa de Est.

În ajunul reuniunii ministeriale a NATO, ministrul american al apărării, Ashton Carter, în cadrul vizitei în Estonia a declarat că Statele Unite vor amplasa preventiv în șase țări ale Europei Centrale și de Est (Bulgaria, Polonia, România, Letonia, Lituania, Estonia) pînă la 250 de tancuri, mașini blindate și altă tehnică militară. Potrivit agenției Reuters, cea mai mare parte a acestora se află deja în Europa.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii apărării din țările NATO au convenit să-și sporească forțele de apărare ale alianței de trei ori – de la 13 pînă la 40 de mii de persoane. Să creeze un nou stat major logistic în interiorul structurii comandamentului NATO, pentru a îmbunătăți coordonarea și gestionarea deplasării forțelor militare pe teritoriul alianței și a centraliza aprovizionarea.

Să creeze așa-zisele cartiere mici în partea de est a blocului: acestea vor fi amplasate în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România. De asemenea, să perfecționeze sistemul de planificare și să extindă competențele comandantului suprem al Forțelor militare unificate ale NATO în Europa pentru pregătirea armatelor alianței de desfășurarea trupelor și plasarea lor în stare de alertă, imediat ce va fi adoptată decizia politică.

E remarcabil faptul că în aceeași zi, cînd la Bruxelles avea loc reuniunea miniștrilor apărării ai statelor membre ale NATO, președintele Ucrainei Piotr Poroșenko a promulgat legea privind modificarea legii cu privire la accesul și condițiile de aflare a subdiviziunilor militare ale altor state pe teritoriul Ucrainei”. Acest document extinde lista motivelor de aflare pe teritoriul țării a trupelor străine.

Pe acest fundal militarizat, declarația lui Viorel Cibotaru despre faptul că SUA și NATO acordă asistență pentru întărirea capacității de apărare a Moldovei complet fără alte intenții și că aceste acțiuni nu sunt îndreptate împotriva Rusiei apare destul de bizară.

Asta în timp ce cu cîteva luni în urmă, același Viorel Cibotaru practic a acuzat Federația Rusă în posibilitatea efectuării unei agresiuni împotriva Republicii Moldova. La sfîrșitul lunii martie el a declarat că Moldova trebuie să se pregătească de pericolul așa-zisului război hibrid, aplicat de Rusia pentru acapararea unei părți din teritoriul Ucrainei. Și a pledat activ pentru majorarea de cîteva ori a bugetului destinat apărării, în scopul contracarării pericolelor externe.

În pofida statutului său neutru, Republica Moldova se află deja demult sub capacul Alianței Nord-Atlantice. După acutizarea situației în Ucraina, NATO a obținut „a doua respirație” și alianța nu-și mai ascunde intențiile sale în Ucraina și Moldova.

În octombrie trecut, în scopul estimării capacității de apărare a țării, în Moldova s-a aflat un grup de experți ai Alianței Nord-Atlantice, condus de Benedict Borelle. În rezultatul misiunii NATO trebuia să fie elaborat un plan de acțiuni pentru minimizarea riscurilor capacității de apărare a Republicii Moldova.

Reiese că documentul adoptat săptămîna curentă „Consolidarea capacității militare pentru Moldova”, aprobat de către miniștrii apărării ai țărilor-membre ale NATO este o continuare logică a procesului (lansat în cadrul summit-ului NATO de la Wales din anul trecut) de atragere în așa-zisul „spațiu de securitatea” a țărilor, care formal nu sunt membre ale NATO sau care din cauza legislației naționale nu pot deveni membre. Așa ca Republica Moldova.

Despre ce au discutat Rogozin și Osipov?

În timp ce ministrul apărării al RM și secretarul general al NATO discutau la Bruxelles despre „idealurile și valorile comune” ale Moldovei și NATO, vicepremierul Victor Osipov a mers la Moscova, la ședința comisiei moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică. Pentru a conveni, la fel, asupra idealurilor și valorilor comune.

Victor Osipov răspunde pentru reintegrarea și reglementarea transnistreană. Și vicepremierul FR, co-președintele comisiei interguvernamentale din partea rusă, Dmitri Rogozin este curatorul problemei transnistrene.

În ultimul timp, situația în jurul acestei republici nerecunoscute s-a acutizat. Potrivit unor experți, nu fără participarea activă a SUA și NATO.

Chișinăul și Kievul nu doar au intensificat blocada economică a regiunii (Tiraspolul afirmă că partea ucraineană, fără a oferi explicații, din primăvara trecută blochează importul diferitor mărfuri pe teritoriul RMN). Și contingentul militar rus din Transnistria a ajuns în blocadă.

Acum o lună (experții afirmă că, în urma coordonării cu partenerii occidentali), Rada Supremă a Ucrainei a denunțat 8 acorduri privind cooperarea tehnico-militară cu Federația Rusă, inclusiv acordul din 1995 privind tranzitul pe teritoriul Ucrainei a formațiunilor militare ruse, dislocate temporar pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, Ucraina și-a închis spațiul aerian pentru încărcăturile militare și tranzitul militarilor ruși, trimiși în contingentul de menținere a păcii și în grupul operativ al trupelor ruse, amplasat pe malul stîng al Nistrului.

Concomitent, forțele armate ale Ucrainei au dislocat lîngă Odesa divizia ЗРК С-300ПС – chiar la frontiera coridorului aerian pentru aprovizionarea forțelor pacificatoare rusești în Transnistria. Se spune că sarcina acestuia este să tragă în avioanele rusești în cazul în care acestea vor zbura neautorizat în nerecunoscuta RMN.

Problema transnistreană și situația din jurul contingentului FR din stînga Nistrului au fost temele-cheie discutate la negocierile dintre Victor Osipov, Dmitri Rogozin și ministrul adjunct de externe al Rusiei Grigori Karasin.

„Partea rusă și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu continuarea blocadei împotriva malului stîng al Nistrului, care împiedică desfășurarea vieții social-economice normale a regiunii (…).

Partea moldovenească a fost atenționată în legătură cu întețirea cazurilor de împiedicare a efectuării rotației planificate a militarilor ruși din GOTR și contingentul rus din componența Forțelor Comune de Pacificare (…).

În condițiile întețirii ritoricii provocatoare față de Transnistria, inclusiv în contextul evenimentelor din Ucrainei a fost accentuată necesitatea de a nu admite acțiuni, ce ar putea duce la escaladare a situației”, se arată în comunicatul MAI al FR privind rezultatele negocierilor.

În comunicatul moldovenesc nu se spune nici un cuvînt despre aceste detalii. Tot ce a considerat de cuviință să comunice serviciul de presă al guvernului a fost că „o temă a parte a dialogului au constitui ultimele evoluții în reglementarea transnistreană, precum și situația social-economică din regiune și perspectivele procesului de negocieri în format “5+2”.

Potrivit textului comunicatului de presă, subiectul transnistrean a fost discutat de către părți doar în treacăt. Și că în Victor Osipov a discutat cu colegii săi ruși problema anulării „barierelor tarifare și netarifare aplicate de Federația rusă la importul unui șir de mărfuri moldovenești”, problemele energetice, precum și „necesitatea finalizării negocierilor pentru semnarea unui pachet de acorduri bilaterale, ce reglementează protecția socială a cetățenilor, care lucrează în Rusia”.

Cel mai probabil, în cadrul negocierilor, vicepremierul pentru reintegrare, într-adevăr a promovat aceste subiecte. Însă, potrivit comunicatului al MAI al FR, partea rusă i-a înaintat Chișinăului un șir de condiții, condiționînd anularea embargoului comercial-economic și soluționarea problemelor de protecție socială a cetățenilor moldoveni de deschiderea unui coridor pentru militarii ruși și încărcăturile militare, precum și de adoptarea unor poziții mai puțin dure de către Chișinău în problema activității comercial-economice a agenților economiei din Transnistria.

Pentru partea rusă acum este extrem de important să soluționeze problema coridorului pentru militarii săi, operativ și pașnic. Deoarece, conform estimărilor analiștilor militari, „grupul operativ al trupelor ruse în RMN dispune de mijloace limitate pentru a se putea afla o perioadă îndelungată în blocadă și are nevoie de aprovizionare urgentă și rotație a efectivului militar”.

De aceea, consideră experții, Moscova ar putea acționa destul de dur. Dacă Chișinăul se va împotrivi, partea rusă ar putea adopta măsuri radicale – să introducă embargoul total pentru mărfurile moldovenești și un șir de restricții față de migranții din Moldova.

Scrisoarea Ninei Ștanski și răspunsul Chișinăului

Nu a reușit bine să se întoarcă Victor Osipov din Moscova că relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au înrăutățit din nou.

Motiv pentru un nou scandal cu „schimb de amabilități” a servit corespondența diplomatică. Unde a avut loc scurgerea de informație nu se știe, dar portalul Deschide.md a intrat în posesia unei scrisori semnate de așa-zisul ministru al afacerilor externe al nerecunoscutei RMN Nina Ștanski, cu data de 12 iunie.

Adresîndu-se către reprezentantul PNUD în Moldova, Dafina Gerceva, Nina Ștanski analizează situația social-economică, creată în regiune din cauza blocării din partea Moldovei și Ucrainei a activității comerciale externe a întreprinderilor transnistrene. Prognozează evenimentele și avertizează despre pașii care ar putea fi întreprinși de către conducerea RMN în situația în care republica nerecunoscută a fost pusă la zid.

„Dacă regimul actual de blocadă se va menține, volumul real al PIB în Transnistria se va reduce în 2016 cu 4%, volumul producției industriale va scădea cu 12,4%, volumul comerțului – cu 13%, iar comerțul exterior – cu 14% – se arată în scrisoare.

„Este evident că în situația actuală, Transnistria va fi nevoită să elaboreze și să aplice măsuri de răspuns”, scrie Nina Ștanski.

Și enumeră care anume: introducerea taxei de 100% la mărfurile importate de RM, cu introducerea procedurii de certificare a lor. Naționalizarea afacerilor și capitalurilor moldovenești. închiderea instituțiilor Republicii Moldova, amplasate în Transnistria. Urmărirea penală a persoanelor publice din Moldova pentru activitatea neconstituțională pe teritoriul Transnistriei. Introducerea unui regim migrațional special (de vize) pentru cetățenii RM. Revizuirea unor obligații, precum și limitarea tranzitului prin teritoriul Transnistriei.

În cele din urmă, Nina Ștanski scrie că înrăutățirea situației social-economice „va impune conducerea Transnistriei să introducă în timpul apropiat un regim economic special, în rezultatul căruia, orice contacte cu RM vor fi sistate complet, iar întrebarea privind oportunitatea continuării negocierilor cu Republica Moldova ar putea fi scoasă la un referendum național”.

Reacția Chișinăului a urmat imediat, fapt ce nu exclude varianta că „scandalul diplomatic” a fost regizat.

În replică, Biroul pentru reintegrare i-a recomandat Tiraspolului să nu caute vinovați din afară. Și a avertizat că „utilizarea amenințărilor cu aplicarea măsurilor radicale, tendința de autoizolare vor crea probleme și mai serioase pentru populație, întreprinderi și comunitățile din regiune”.

„Noi înțelegem că tonalitatea emoțională a scrisorii este dictată de greutățile economice și sociale, cu care se confruntă regiunea”, se arată în declarația Biroului pentru reintegrare. Pentru a minimiza aceste greutăți, funcționarii de pe malul drept le recomandă colegilor de pe malul stîăng al Nistrului să înlăture cauzele reale, una dintre principalele motive fiind stagnarea procesului de soluționare a conflictului transnistrean”.

Răspunsul Tiraspolului tot nu s-a lăsat mult așteptat. MAE al RMN a acuzat Chișinăul în divulgarea intenționată a corespondenței diplomatice, care „potrivit tradițiilor internaționale, nu se publică”. Iar presa din dreapta Nistrului care au înghițit momeala senzațională a fost acuzată de partea transnistreană în exagerarea faptelor, fapt „ce demonstrează că metodele de confruntare informațională continuă să facă parte din instrumentele autorităților RM”.

În comunicatul serviciului de presă al MAI al RMN se menționează că în scrisoarea Ninei Ștanski nu este nimic senzațional: „Despre o posibilă introducere în republică a regimului economic special partea transnistreană, care prin presiuni unilaterale este împinsă spre adoptarea măsurilor de protecție și de răspuns, a declarat în repetate rînduri, iar despre posibilitatea ruperii contactelor cu RM a avertizat, inclusiv, la întrevederea conducătorilor părților, corelînd această abordare cu măsurile unilaterale ale Republicii Moldova. Toți pașii de răspuns ai părții transnistrene, la elaborarea cărora ar putea purcede Transnistria, sunt enumerați în documentul menționat”.

 

SURSA: NOI.MD

См. подробнее: http://politmoldova.com/idealurile-comune-ale-moldovei-si-nato-in-contextul-acutizarii-transnistrene.html

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

три × два =