Putin şi Merkel au bătut palma

89c3c8033ed84125be3a16f3766673cc

După convorbirea telefonică de duminică dintre Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, lucrurile încep să se limpezească.

 Putin l-a primit ieri pe Didier Burkhalter, preşedintele Organizaţiei Europene de Securitate (OSCE), şi a spus că Rusia şi-a retras trupele de la graniţa estică a Ucrainei.

După mai multe luni de conflict, președintele rus Vladimir Putin a decis să facă pace la granița cu Ucraina, în urma unei discuții cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei
În urma întîlnirii cu Didier Burkhalter, care a avut drept scop găsirea unor soluţii internaţionale eficiente pentru a reduce tensiunile, liderul de la Kremlin a mai declarat că le-a cerut separatiştilor din estul Ucrainei să amîne referendumul privind independenţa acestor teritorii.

El a lăsat astfel, în mod tacit, ca alegerile prezidenţiale din 25 mai, organizate de Kiev, să se desfăşoare în condiţii normale.

Prin aceste concesii, Putin a reuşit să îndepărteze puţin influenţa americană din chestiunile Europei şi a ridicat Germaniei mingea la fileu, care, iată, printr-un singur telefon, rezolvă probleme ce ameninţau omenirea în pragul unui război mondial.
Mai mult, în urma convorbirilor de duminică, preşedintele rus s-a asigurat că Bătrînul continent va rămîne o piaţă de desfacere pentru gazele ruseşti.

Pasul înapoi făcut de Kremlin a determinat o distanţare a Europei de o altă problemă a conflictului ucrainean: Crimeea. Peninsula rămîne a ruşilor, care pot ţine sub control, astfel, toată zona de nord a Mării Negre.
Practic, Putin şi-a atins obiectivul, iar Ucraina rămîne o ţară tampon între NATO şi Moscova, înconjurată din trei părţi de ruşi: trupele din Est, Armata a XIV-a din Transnistria şi flota din Sevastopol.

Situaţia explozivă din Ucraina, dar şi relaţiile tot mai tensionate cu Rusia au dus la mobilizarea unor forţe canadiene importante în Europa de Est, în ultimele săptămîni, în cadrul NATO.

Astfel, în România sînt prezente şase avioane de luptă de tip CF-18, o fregată şi 600 de militari, care ar putea rămîne în regiune cel puţin pînă la sfîrşitul anului şi ar putea participa la exerciţii în Ucraina.
Potrivit şeful Statului Major canadian, generalul Tom Lawson, aparatele de zbor nu sînt înarmate, ele participă la antrenamente în afara bazei din România şi nu patrulează vizînd avioane şi alte ameninţări provenind de la Rusia.

noi.md

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

19 + 3 =